Când economia stagnează, taxele cresc, iar cheltuielile nu se lasă reduse, cum scădem deficitul bugetar?

Sunt mulți care-și pun această întrebare, interesați sau dezinteresați, iar răspunsul nu este unul ușor, mai ales atunci când atât opoziția, cât și puterea se opun reformelor propuse de guvern, în special de către premier. Poate părea o contradicție, și chiar este din punct de vedere logic, dar chiar și puterea se opune reformelor propuse de premier, așa se vede din exterior. Și totuși deficitul bugetar trebuie redus, nu se mai poate merge în condițiile actuale, cu așa deficit, cu împrumuturi pentru pensii și salarii, pentru că despre investiții, care trebuie să precizăm că sunt la nivelul dobânzilor plătite la împrumuturile contractate, ce să mai vorbim? Am ratat deja peste 7 miliarde de euro din PNRR, sperăm să nu mai ratăm și alte sume, granturi sau cu dobânzi mici.

Ca să creștem veniturile prin impozite și taxe nu se mai poate, deja s-a făcut acest lucru prin pachetul fiscal nr.1, se așteaptă alte măsuri fiscale prin pachetul fiscal nr. 2 care este la CCR, pronunțarea va fi pe 10 decembrie, în schimb cheltuielile nu se dau nicicum reduse. Astfel se încearcă ca, prin acest mix de creștere de venituri bugetare cu reduceri de cheltuieli, să se reducă deficitul bugetar, dar procesul este greu de dus la capăt în condițiile în care reducerea de cheltuieli întâmpină o opoziție acerbă din tot spectrul politic, putere și opoziție. De ce oare? Întrebare retorică, desigur! Și totuși, ce ar trebui să facem în aceste condiții? În opinia noastră, este necesar ca imediat să se ia următoarele măsuri:

1. – privatizarea, vinderea sau închiderea companiilor de stat imediat, cele care sunt pe pierderi, care au datorii mari la bugetul de stat. Astfel se oprește în prima fază hemoragia de surse financiare care ne secătuiește în prezent;

2. – vânzarea de participații la companiile de stat profitabile, cu păstrarea controlului la cele strategice (energie, transport etc.), angajarea unui management privat;

3. – în administrația centrală și locală, comasarea, până la reforma administrativă, a primăriilor care nu se autofinanțează, cu excepția localităților izolate, răspândite pe suprafețe mari, care odată cu digitalizarea se vor putea și ele îngloba în cele care se vor finanța prin forțe proprii (mă refer la faptul că prin digitalizare se vor putea obține online orice adeverință sau act, fără deplasare fizică);

4. – obligarea administrațiilor locale să aloce un procent minim din veniturile încasate pentru investiții, reparații curente și capitale, cele care nu pot se comasează. Nu are nicio o logică ca din toți banii colectați de la populație să plătești doar cheltuieli de personal și mici cheltuieli de funcționare, atunci pentru ce mai exiști, pentru că, obiectiv, nu poți să mai faci ceva;

5. – interzicerea de a deține sau a fi asociat, sub orice formă, participații la cluburi sportive sau de altă natură, interzicerea de a primi sponsorizări, donații etc., de către aceste entități, unde sunt implicate și autoritățile locale, deoarece creează premisele unor relații nefirești între sponsor, donator etc. și sponsorizat, ceea ce influențează negativ mediul economic, concurențial.

Acestea sunt doar câteva măsuri care se pot lua imediat, desigur dacă se dorește, măsuri care ar duce la scăderea deficitului bugetar destul de mult, mai ales măsura de la pct.1. Acum mai rămâne să vedem ce se va întâmpla în perioada următoare, dar fără luarea acestor măsuri, mă tem că FMI ne paște, iar atunci chiar suntem cu spatele la zid.

Alexandru Tamba

Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi cotidianul Curierul Naţional. www.curierulnational.ro